Cât de simplă este o problemă scurtă?

Dintr-un motiv care nu are o explicație științifică, mulți cred că dacă o problemă are un enunț scurt, atunci problema este foarte simplă.

Uite mai jos două exemple celebre:
1 : Să se descompună în doi factori primi un număr natural.
Exemplu:
123018668453011775513049495838496272077285356959533479219732245215172640050726365751874520219978646389956474942774063845925192557326303453731548268507917026122142913461670429214311602221240479274737794080665351419597459856902143413, a fost descompus în:
33478071698956898786044169848212690817704794983713768568912431388982883793878002287614711652531743087737814467999489
înmulțit cu
36746043666799590428244633799627952632279158164343087642676032283815739666511279233373417143396810270092798736308917

Mai multe amănunte aici:
http://www.emc.com/emc-plus/rsa-labs/historical/rsa-768-factored.htm

Cei care au făcut această descompunere au câștigat un premiu substanțial. Că tot veni vorba, dacă s-ar descoperi o formulă gen “algorimul lui Euclid” pentru descompunerea în factori primi a oricărui număr din 2048 de cifre, toată securitatea site-urilor care se bazează pe certificate SSL s-ar duce de râpă brusc.

2 : Să se arate că ecuația x^n + y^n = z^n nu are soluții în numere întregi, dacă n > 2.
Această ecuație numită “Marea Teoremă a lui Fermat” a chinuit sute de ani mințile multor matematicieni celebri. Până la urmă, cineva a demonstrat această teoremă – demonstrația având câteva zeci bune de pagini.

Uneori, chiar și în manuale se găsesc probleme fioroase, care au un enunț scurt. Așa că, data viitoare, când vezi o problemă cu un enunț scurt, nu-ți fă nervi dacă nu reușești s-o rezolvi în 10 minute.