Unităţi de măsură pentru aur

Aurul se măsoară în carate. O carată reprezintă numărul de părţi de aur, dintr-un total de 24 de părţi.

Pentru aur, carata exprimă calitatea, nu cantitatea.

Exemple :

  • un inel de aur, de 8 carate are o concentraţie de aur de 8/24  = 0.333 = 33,3% aur.
    De aceea, în cazul aurului de 8 carate, găsim gravat numărul 335 (care este o aproximare a lui 335)
  • un inel de aur, de 14 carate are o concentraţie de aur de 14/24  = 0.583 = 58,3% aur.
    De aceea, în cazul aurului de 14 carate, găsim gravat numărul 585 (care este o aproximare a lui 583)
  • un inel de aur, de 18 carate are o concentraţie de aur de 18/24  = 0.750 = 75,0% aur.
    De aceea, în cazul aurului de 14 carate, găsim gravat numărul 585 (care este o aproximarea lui 583)
  • un inel de aur, de 24 carate are o concentraţie de aur de 24/24  = 1 =  100% aur.

Unităţi de măsură americane pentru volum

Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor

  • Fluid ounce
    Se notează cu fl oz
    1 fl oz = 29,573 mL (cam 30 de mililitri)
  • US Gallon (galonul american)
    Se notează cu US gal
    1 US gal = 3,785 Litri
  • Oil barrel (Barilul pentru petrol)
    Se notează cu bbl
    1 bbl = 158, 987 Litri

Unităţi de măsură pentru volumul solidelor

  • Dry gallon (Galonul uscat)
    Se noteaza cu dry gallon
    1 dry gallon = 4,404 Litri

Unităţi de măsură americane pentru lungime

Unităţi de măsură americane pentru lungime:

  • Inch
    Se notează in, sau
    Se mai numeşte şi ţol
    1 in = 2.54 cm
  • Foot (picior)
    Se notează ft
    1 ft = 12 in = 0.3048 m
  • Yard
    Se notează yd
    1 yd = 3 ft = 0.9144 m
    Se observă că un yd este un pic mai mic decât un metru.
  • Mile
    Se notează mi
    1 mi = 5,280 ft = 1.609344 km

Exemple practice:

Un monitor de 14 inchi are diagonala de 35,56 centimetri.
Un monitor de 15 inchi are diagonala de 38,10 centimetri.
Un monitor de 17 inchi are diagonala de 43,18 centimetri.
Un monitor de 19 inchi are diagonala de 48,26 centimetri.
Un monitor/televizor de 20 inchi are diagonala de 50,8 centimetri. (în magazin se numesc “televizoare cu diagonala de 51)
Un monitor/televizor de 32 inchi are diagonala de 81,28 centimetri. (în magazin se numesc “televizoare cu diagonala de 81)

Televizorul din link-ul de mai jos are codul 32LG3000
http://domo.ro/Audio-Video/Televizoare/LCD_TV/LG/LCD_TV_LG_32LG3000

32 este diagonala exprimată în inchi, LG este firma, iar 3000 este modelul.

Unităţi de măsură : Câte kilograme are un litru?

Greutatea = forţa cu care Pământul atrage un obiect (se măsoară în Newtoni)
Masa = cât cântăreşte un obiect (se măsoară în kilograme)
Volumul = cât spaţiu ocupă un obiect (se măsoară în metri cubi)
Densitatea = cât de concentrată este materia (substanţa) din care este făcut obiectul (se măsoară în kilograme / metru cub)

Câte kilograme are un litru? Depinde de densitatea sa. Relaţia dintre cât de greu este un obiect (masa sa) şi cât spaţiu ocupă (volumul său) este dată de formula:
Masa = Volumul * Densitatea.

Apa are densitatea 1 kg/dm3 adică, 1 kg/litru.
Cu alte cuvinte, 1 litru de apă, pus pe cântar, cântăreşte 1 kg.

Un litru de plumb topit, pus pe cântar, va cântări 11,4 kg.

Când cumpărăm miere, să nu ne mirăm că o sticlă de 1 litru, plină cu miere, este mai grea decât un kilogram.

Unităţi de măsură : În ce se măsoară volumul?

Unitatea de măsură pentru volum, acceptată (aproape) internaţional este metrul cub. 1 metru cub este un volum uriaş pentru operaţiile zilnice. Este mai mult decât încape într-o cadă de baie obişnuită.

Când cumpărăm lapte, de exemplu, dacă am măsura în metri cubi ar trebui să cerem:
“Aş dori 0.001 metri cubi de lapte.” O altă unitate de măsură, nestandard, dar mai uşor de folosit este litrul.

1 litru este un submultiplu al metrului cub. 1 litru = 1 decimetru cub = 0.001 metri cubi.
Invers, 1 metru cub = 1000 de decimetri cubi = 1000 de litri.

Dar un metru cub de apă, câţi litri are? 1000 de litri de apă. 1 metru cub de ceva are 1000 de litri de ceva.

Dar câte kilograme are un metru cub? Depinde din ce material este făcut, adică depinde de densitatea lui.
De exemplu, apa are densitatea 1, deci 1 metru cub de apă va cântări 1000 de kilograme, adică o tonă.

Cererea de mai sus s-ar traduce “Aş dori un decimetru cub de lapte” (dacă vrei să fii în centrul atenţiei la coada de la casă) sau “Aş dori un litru de lapte” (dacă vrei să pleci liniştit acasă, fără ca agentul de pază să te reţină pentru spitalizare la un sanatoriu).

De ce merele nu se vând la litru? Nu s-ar putea stabili un preţ per litru de mere? Până la urmă, un măr, ca orice obiect, are un volum. Teoretic, se poate. Practic însă, ţăranul român ar trebui să aibă aparate ca la NASA pentru măsurarea volumului unui corp. Ar trebui să muncească o viaţă doar ca să-şi cumpere un astfel de aparat. Măsurarea masei este mult mai simplă – aparatul care măsoară masa se numeşte cântar.

Ar mai fi o problemă. Două mere care au acelaşi volum nu au neapărat aceeaşi masă, la fel cum o bilă de plastic este mai uşoară decât una de plumb de aceeaşi mărime. Mai intervine şi transportul. Când calul trage căruţa, el învinge forţa de greutate, care este proporţională cu masa nu cu volumul.

Bine, dar de ce fluidele se măsoară în litri? Pentru că un fluid se mulează perfect pe suprafaţa recipientului. Dacă umpli cu apă o găleată de 10 litri, vei avea fix 10 litri de apă. Dacă umpli cu mere o găleată de 10 litri, vei avea cam 8 litri de mere şi 2 litri de aer, care ocupă spaţiul dintre mere. Cum poţi vedea exact ce volum ocupă merele? Pui apă pe lângă mere, până se umple găleata. După aceea, scoţi merele şi măsori câţi de litri de apă ai. Metoda are dezavantajul că se udă merele.

Ai văzut vreodată mere umede în piaţă? Acum ştii şi de ce sunt umede 😉

Premiu:
http://bancuri.cc

Unităţi de măsură

Pentru ca toată lumea să folosească aceleaşi denumiri pentru aceleaşi mărimi, există un sistem, numit SI (Sistem Internaţional), care precizează în ce se măsoară fiecare mărime a unui obiect sau fenomen.

Lungimea se măsoară în metri.
(aria se măsoară în metri pătraţi, volumul se măsoară în metri cubi)

Masa se măsoară în kilograme.

Sistemul Internaţional impune ca metrul din fiecare ţară să fie la fel de lung iar kilogramul să fie la fel de greu. Întotdeauna există şi un Nea Gică contra : Statele Unite ale Americii au alt sistem de măsură (la ei, lungimea se măsoară în inchi iar masa se măsoară in pounds). “Pound” se notează prescurtat “lb” (cu “l” de la “P” si “b” de la “d”). Chiar dacă sistemul lor este învechit şi dificil, americanii ţin cu dinţii de el. Având în vedere că un pound este cam jumătate de kilogram, preţurile la americani sunt de două ori mai mici decât dacă s-ar măsura în kilograme.

Pentru cei care ştiu engleză, există un site care ştie să transforme unităţi de măsură standard în unităţi nestandard şi invers.
http://www.onlineconversion.com/