Matematica E Simpla

Cum ne dăm seama dacă un punct este pe o dreaptă? Fiecare dreaptă are o anumită amprentă: toate punctele care sunt pe ea satisfac o anumită egalitate, specifică dreptei respective, egalitate numită “ecuaţia dreptei.”

Exemplu:
Fie o dreaptă de ecuaţie 2*x + 3*y = 29. Orice punct de coordonate x şi y este pe această dreaptă dacă şi numai dacă 2*x + 3*y = 29

Punctul de coordonate 4 si 7 este pe dreaptă, deoarece 2*4 + 3*7 = 29.
Punctul de coordonate 4 şi 6 nu este pe dreaptă, deoarece 2*4 + 3*6 face 24, nu 29.

Exemplu practic:
Toţi membrii clubului “Dreapta perfectă” au legitimaţii de forma de mai jos.
La intrarea în club, se verifică dacă legitimaţia este falsă.

Legitimaţia (4,7) este validă, iar legitimaţia (4,6) este falsă.
O legimaţie validă de la un club poate fi considerată falsă la alt club.

Pentru cei care vor să ştie prea multe:
Ecuaţiile de forma:
x = ceva, reprezintă o dreaptă verticală
y = ceva, reprezintă o dreaptă orizontală

Ecuaţia 0 = 0 nu este ecuaţia unei drepte ci a întregului plan (în geometria plană) sau a întregului spaţiu (în geometria în spaţiu)

Radianul este un multiplu al gradului, la fel cum kilometrul este un multiplu al metrului.

1 Km = 1000 de metri
1 radian = 57,29… grade, adică
3,14… radiani = 3,14… * 57,29… grade
Mai frumos:
PI radiani = 180 de grade.

Greşeală tipică:
PI radiani = 180 de grade (corect)
PI = 180 de grade (greşit, dar folosit foarte des în limbajul uzual)

Matematică extremă:
Cam cât ar fi PI metri? Cam 3.14 metri.
Cam cât ar fi 1 KiloRadian? Cam 5729 de grade.

În viaţa reală, PI metri este la fel de util ca 1 KiloRadian, adică nu sunt utile deloc. Pe de altă parte, PI radiani şi 1 KiloMetru reprezintă ceva care simplifică unele calcule.

Ar fi bine să vezi şi Care este valoarea lui PI?