“Cât face arcsinus din radical din doi?” este întrebarea pe care o pun fiecărei persoane care se laudă cu notele ei la Matematică, obținute la școală. Fără excepție, răspunsurile pe care le primesc sunt de genul :
“Ă, … da, știi, la Trigonometrie nu prea m-a ascultat.”
“N-am mai lucrat de mult la Trigonometrie.”
“Nu mi-a plăcut niciodată Trigonometria.”
Până acum, n-am întâlnit pe nimeni care să-mi răspundă la întrebarea asta. Cred că acest lucru este din cauză că aceia care se laudă cu notele de la școală nu sunt pasionați de Matematică, ci de note.
Dacă la un concurs de sărituri în înălțime, campionul mondial a sărit 1 metru, cine a sărit 1 metru și 41 de centimetri? Simplu : nimeni! Pentru că nimeni nu a sărit mai mult decât campionul mondial.
Dacă sinusul lui x ia cel mult valoarea 1, indiferent cât ar fi x, pentru ce valoare a lui x sinusul ia valoarea 1,41… (adică, radical din 2)? Pentru nicio valoare a lui x, pentru că 1,41… este mai mare ca 1, iar sinus de x, oricât s-ar chinui, nu poate depăși valoarea lui 1.
Întrebarea de la început este echivalentă cu:
pentru ce valori ale lui x, sinusul lui x este egal cu 1.41 …?
Răspuns : nu putem găsi astfel de valori ale lui x, deci arcsinus din radical din doi nu există. Radical din doi este prea sus pentru a fi sinusul cuiva.
(află cum acest paragraf m-a transformat in meta-poet)
Cineva m-a întrebat, pe un ton foarte serios : “NOI nu putem găsi un astfel de x, dar japonezii pot?” Mă tem că nici măcar japonezii nu pot, în ciuda a tot ce-au inventat ei în domeniul electronicii.