Dacă înțelegi rețeta după care se concep problemele de Matematică, o să-ți fie mult mai simplu să le rezolvi, pentru că o să observi rapid anumite șabloane. Cu cât știi mai multe șabloane, cu atât cresc șansele de rezolvare a unei probleme pe care o vezi pentru prima dată.
Lăsând la o parte denumiri distincte gen exercițiu și problemă, pe scurt, tot ce ai de rezolvat este o problemă. Spre disperarea profesorilor de Chimie, unii elevi încă folosesc termenul de soluție în loc de rezolvare. Simplificat, ai o problemă pe care vrei s-o rezolvi.
Cine concepe problemele? Autorul manualului sau culegerii. Știai că, dacă vrei, poți face și tu o culegere de probleme? Manualul conține teorie și probleme. Culegerea conține doar probleme. Dacă ai un site, îl poți publica pe site-ul tău. E ceva cu care te poți și lăuda la școală. 🙂
Care este cea mai simplă operație? Adunarea. Pentru adunare, sunt necesare cel puțin două numere. Cu operația de adunare și cu două numere, ai conceput prima problemă.
Exemplu:
1 + 1 = ?
Adică, să se calculeze 1 + 1.
Cum putem complica un pic problema? În loc de două numere naturale, scrise în formă explicită, putem folosi o expresie.
Exemplu:
1 * 5 + 3 = ?
Ca să rezolvi această problemă, trebuie să știi 3 lucruri:
– să faci o înmulțire
– să faci o adunare
– să știi care se face prima : înmulțirea sau adunarea.
Atunci când nu știi să rezolvi o problemă, sunt mai multe cauze:
– nu știi formula care a fost folosită ca schelet al problemei
– nu știi regulile de politețe între operații : care operație e prima
– nu știi cum să obții elementele care îți lipsesc în formulă
O metodă foarte eficientă de a înțelege cum se rezolvă problemele este să citești cât mai multe probleme rezolvate complet. Dacă ai înțeles complet rezolvarea, notează formulele folosite. O să vezi că, în general, sunt doar câteva formule per problemă. Dacă n-ai înțeles ceva din rezolvare, întreabă profesorul de la școală. Nu întreba 20 de probleme deodată, ci una pe zi. Spune-i că ai înțeles până la un anumit punct, dar nu întelegi restul.
Am o veste extraordinară pentru tine : problemele din manual folosesc doar formule din manual! Nu e ca la olimpiadă, unde trebuie să știi cine știe ce formule deosebite, care nu sunt în manual.
Problemele sunt de obicei de genul:
– se știu toate datele iar tu trebuie să calculezi rezultatul.
– se știu toate datele, inclusiv rezultatul, iar tu trebuie doar să verifici că e corect
– se știu anumite date, iar tu trebuie să le combini ca să obții rezultatul
Fiecare rezolvare folosește un set de formule. Cu alte cuvinte, dacă știi toate formulele, ai șanse mult mai mari să înțelegi rezolvarea unei probleme date, și să poți rezolva altele asemănătoare. După ce citești un număr suficient de mare de probleme rezolvate, o să vezi că multe probleme noi sunt asemănătoare cu cele pe care le-ai citit.
O altă veste bună este că la examene se dau doar probleme, nu și teorie. Problemele sunt mult mai interesante decât partea teoretică, la fel cum dialogul dintr-o povestire este mai captivant decât descrierile.
Știai că atunci când un profesor merge să corecteze lucrările de la un examen, primește subiectele dar și baremele? Un barem de notare îți spune clar pașii care trebuie urmați pentru rezolvarea problemei. Este o informație extrem de utilă, pe care o au, desigur, profesorii și nu elevii. Pentru un elev, baremul este ca setul de numere câștigătoare de la tragerea Loto : îl poate afla doar după ce s-a terminat examenul.
Exemplu de subiecte cu bareme cu tot:
http://subiecte2015.edu.ro/2015/bacalaureat/Subiecte_si_bareme/