Atunci când mergi pe stradă şi vezi două indicatoare rutiere pe un stâlp, pe care îl respecţi? Doar pe unul dintre ele sau pe ambele dintre ele? Pe ambele.
Când vezi la un magazin că un kilogram de roşii costă 5 lei, iar unul de castraveţi 2 lei, care preţ este valabil? Doar unul dintre ele sau ambele? Ambele.
În general, când două simboluri sunt puse în acelaşi loc, se presupune că ambele sunt valabile. Ei, nu-i aşa! Într-o lene nemărginită, cel care a creat simbolul pentru “mai mic sau egal” s-a gândit să pună ambele simboluri în acelaşi loc.
Trecem şi peste faptul că cele două simboluri sunt contradictorii. Cum ar fi să vezi un semafor care să aibă simultan aprinse culorile roşu si verde? Ce-ai face? Ai merge sau ai sta?
Mulţi elevi nu înţeleg simbolul ≤. Acest lucru se vede cel mai clar când îi rogi să răspundă cu DA sau NU la întrebarea : “3 ≤ 3?” Unii dintre ei zic, cu jumătate de gură : “E egal.”, dar foarte puţini reuşesc să spună clar că DA, 3 ≤ 3.
Cum vine asta? Pentru ca afirmaţia x ≤ y să fie adevărată, trebuie să fie îndeplinită fix una dintre condiţiile : x < y sau x = y.
Să vedem în exemplul nostru:
3 < 3 ? NU.
3 = 3 ? DA.
Deci, DA, 3 ≤ 3.
În general, verificări de genul x ≤ x apar în exerciţii în care se obţin unele soluţii artificiale si şi fiecare soluţie trebuie verificată, pentru a fi siguri că satisface o condiţie iniţială.
Exemplu:
Într-o ecuaţie în care apare radical din (9 – x * x), trebuie ca x să fie ≤ 3, altfel radicalul nu există.
≤ înseamnă “mai mic sau egal”. În traducere liberă, “adică nu mai mare decât.”
Dacă simbolul ≤ ţi se pare ciudat, încercă ±. Acolo se iau în calcul ambele valori.